Baza Socială – membrii voluntari

Baza Socială este comunitatea celor care au rămas ca să schimbe ceva.

Sau care poate s-au întors și au nevoie de un firesc al lucrurilor din jurul lor.

A celor care simt că ar putea să mute munții din loc, dar nu pot face singuri acest lucru.

Baza Socială nu are angajați și depinde doar de membrii ei.

Avem nevoie de donații, dar mai ales de oameni.

Cum pot interveni membrii Bazei Sociale:

  • prin găsirea unor strategii de soluționare a situațiilor prezentate;
  • ca specialiști în diverse domenii profesionale;
  • prin diverse tipuri de activități pe teren;
  • prin implicare financiară.

Domeniile de activitate ale Bazei Sociale:

  • Cazuri individuale (asistență socială);
  • Dezvoltare comunitară;
  • Cultură;
  • Protecția mediului;
  • Protecția animalelor.
Adauga fotografie

Despre Asociația BaZa și Baza Socială:

Am pornit de la nevoia de a lucra în acest domeniu conform principiilor noastre, în urma diverselor experiențe profesionale avute anterior. Am adunat entuziasm, frustrări, revolte personale, iar cel mai mult ne-am ferit de blazare, pentru că de acolo nu mai poți merge înainte cu nimic. Pe parcurs am simțit că intențiile noastre urmăresc, de fapt, o implicare mai complexă, în care comunitatea sau individul să fie luați în considerare într-un cadru mai amplu. Și astfel, prin Baza Socială, am adaugat la domeniul inițial de activitate (asistență socială și dezvoltare comunitară): cultură, protecția mediului și protecția animalelor.

Mai multe despre Asociația BaZa găsiți pe: www.asociatiabaza.ro

Inițiativă a membrilor Asociației Baza, Baza Socială este o comunitate gândită ca grup de intervenție. Denumirea asociației a venit chiar de la ideea de bază menită să adune oameni care găsesc împreună soluții pentru situații corespunzătoare intereselor comune.

În 2016 am început o cercetare în diverse comunități rurale din țară, pentru identificarea cauzelor declinului progresiv al acestora. Dar am ales comunitățile rurale și pentru că zonele urbane beneficiază de mai multe resurse, inclusiv în ceea ce privește implicarea ONG-urilor. Problemele identificate au fost numeroase, iar cauzele interconectate, astfel încât am stabilit că cea mai realistă strategie este aceea în care intervenția noastră va viza obținerea de rezultate cu efecte pe termen lung.

Declinul zonelor rurale s-a produs după Revoluție, odată cu declinul economic cauzat de închiderea majorității întreprinderilor de stat care asigurau locuri de muncă pentru o mare parte a locuitorilor din acele zone. O altă parte a localnicilor câștigau din munca la cooperative sau din creșterea animalelor, vânzându-și produsele tot către unitățile de stat. În plus, odată cu acest proces de declin gradual, s-a desființat și rețeaua de transport public care asigura legatură dintre sat și oraș. În aceste condiții, revitalizarea economică a acestor zone depinde așadar de capacitatea de dezvoltare a afacerilor locale, individuale sau în colectiv. Însă pentru categoriile de vârstă formate din persoane tinere și mature, aceste comunități nu reprezintă o alternativă de locuire, pentru că nu îndeplinesc acele aspecte specifice unui nivel crescut de calitate a vieții. Cei care sunt dispuși să își investească resursele în aceste zone, trebuie să găsească aici: învățământ de calitate pentru copiii lor, acces la servicii medicale, drumuri practicabile, responsabilitate față de mediu.

Câteva dintre problemele identificate în comunitățile rurale:

  • Dotarea precară a unităților școlare și calitatea slabă a învățământului;
  • Acces dificil la serviciile de sănătate, ca urmare a închiderii multor unități medicale;
  • Nerespectarea normelor de protecție a mediului; cele mai multe localități nu au nicio formă de gestionare a deșeurilor, cu atât mai puțin de reciclare a acestora, iar gunoiul menajer este aruncat lângă sat, în păduri, în ape care aparțin inclusiv unor trasee turistice, Cheile Nerei, de exemplu;
  • Lipsa informațiilor necesare dezvoltării unor forme de antreprenoriat local, individual sau colectiv (inclusiv pe partea de accesare de finanțări);
  • Starea proastă a drumurilor de acces sau inexistența lor (ceea ce diminuează inclusiv potențialul turistic al zonelor respective);
  • Administrare locală defectuoasă.

Exemple de soluții pentru comunitățile rurale:

  • Educație: a) susținerea financiară a copiilor cu potențial aflați în pericol de abandon școlar, b) renovarea/dotarea unităților de învățământ, c) cantine școlare în școlile din zone foarte sărace, d) transport școlar pentru copiii din satele izolate etc.;
  • Sănătate: o clinică mobilă pentru deplasarea lunară în comunitățile cele mai izolate.
  • Protecția mediului: gestionarea deșeurilor prin a) construirea de hale de colectare a materialelor reciclabile, dotate cu prese pentru compactarea acestora, deoarece preluarea deșeurilor reciclate din comunitățile rurale nu se va putea face frecvent, din cauza costurilor de transport, b) construirea de cuptoare de incinerare pentru deșeurile nereciclabile (dezvantajul este că emisiile generate prin incinerare sunt deseori poluante);
  • Protecția animalelor: a) clinică veterinară mobilă, b) campanii de informare, c) campanii de sterilizare, în scopul scăderii numărului de câini fără stăpân.